meniu

meniu (41)

Companie

Marți, 04 Februarie 2014 19:08 Written by
Companie
Din cei peste 140 de mii de romi care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova doar 40 de tineri de etnie romă fac studii universitare, spune preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa. Acesta recunoaşte că educaţia este veriga slabă a comunităţii romilor din Moldova, iar statisticile organizaţiilor internaţionale la acest capitol sunt deosebit de îngrijorătoare, transmite Info-Prim Neo. Nicolae Radiţa a menţionat, la un club de presă, că la evidenţă se află în jur de 8 mii de copii romi. Cifra este însă departe de cea reală. O bună parte din romi nu se înregistrează nicăieri, de aceea nu există o evidenţă clară. Problema şcolarizării romilor are mai multe aspecte. Pe de o parte, spune Nicolae Radiţa, are loc segregarea copiilor romi faţă de copiii majoritari, iar pe de altă parte – condiţiile de studii în şcolile romilor sunt sub orice critică. Nicolae Radiţa spune că multe şcoli sunt închise din cauza frecvenţei reduse. În aceste condiţii şi părinţii care au fost de acord să-şi dea copii la şcoală resping ideea de a căuta o instituţie într-o altă localitate.   În opinia lui Nicolae Radiţa, în unele cazuri o soluţie ar fi învăţământul la distanţă, prin intermediul internetului. „În satul Buda, spre exemplu, în ultimii 15 ani o singură persoană a absolvit şcoala din localitate”, a spus preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa. Recensământul populaţiei din anul 2004 a constatat că în Moldova locuiesc 12 mii de etnici romi, sau 0.4% din populaţia totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150 de mii de romi. Potrivit datelor UNDP, circa o treime din populaţia romă intră în categoria celor mai sărace persoane din Republica Moldova, iar cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă.   Sursa: Info-prim Neo
  Nicolae Rădiță: „specific comunității romilor este că se confruntă cu discriminarea”. „Of romilor, of flăcăilor! / Am întâlnit şi romi fericiţi…”  Cuvinte de imn al romilor de pretutindeni… Dar cât de fericiţi sau ce motive de nefericire au romii din Republica Moldova? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor. Europa Liberă: E şi un prilej mai formal al convorbirii noastre, duminică a fost Ziua Internaţională a Romilor, dar ne-am dori să trecem oarecum dincolo de aspectul mai festiv al evenimentului şi să discutăm un pic despre modul în care vedeţi dumneavoastră preocupările şi problemele de acum ale comunitatea romă, parte a societăţii moldoveneşti. În general, comunitatea romilor pare să aibă două imagini care contrastează şi care sunt stigmatizate deopotrivă: foarte săracă şi cu multe îndeletniciri dubioase şi alta, de exces al bogăţiei; Schinoasa din Călăraşi, de exemplu, şi Soroca… S-a mai redus din aceste extreme sau se menţin? Nicolae Rădiţă: „Eu cred că de aceste două lucruri nu o să scăpăm, pentru că oricum aceasta este specific oricărei comunităţi, ceea ce ţine de aspectul bogăţiei şi cel al sărăciei. Deci, tot timpul au existat şi există aceste interpretări. E mai specific comunităţilor romilor, pentru că este o comunitate diferită şi există o atare percepţie pentru faptul că nu este cunoscută şi mie mi se pare că această percepţie are mai mult o conotaţie negativă decât una pozitivă.” Europa Liberă: Tocmai de aceea spuneam că această percepţie este una de stigmatizare oarecum sau de proastă cunoaştere. Aţi fost citat chiar duminică spunând că societatea este în fond solidară cu comunitatea romă, dar că - aţi spus Dvs. - „nu avem şi susţinerea autorităţilor în lupta cu fenomenul discriminării”. Ce aţi avut în vedere, de fapt? Nicolae Rădiţă: „Eu aş fi mai exact dacă aş spune că ceea ce este specific comunităţii romilor spre exemplu atunci când vine vorba despre aplicarea unui tratament egal este că ei se confruntă în primul rând cu fenomenul discriminării. Fenomenul discriminării este un fenomen social în primul rând şi aş zice că oricine ar putea fi supus unui astfel de tratament, dar este specific comunităţii romilor. Pentru că există o imagine negativă despre romi. Doi: persistenţa prejudecăţilor care, ca atare, sunt realizate în practică; şi din toate acestea reiese că comunitatea romilor se confruntă cu probleme cum ar fi gradul înalt de analfabetizare, lipsa locurilor de muncă. Din toate acestea rezultă faptul că această comunitate nu are reprezentativitate la nivel politic. Pentru că lipsa de reprezentativitate duce la aceea că nu există interes în a se implica în problemele romilor şi în acelaşi timp a soluţiona problemele romilor.” Europa Liberă: A existat un „Plan de acţiuni pentru susţinerea romilor din Republica Moldova pentru anii 2007 - 2010”. În linii mari, cu ce s-a soldat acest plan şi ce i-a urmat  din punct de vedere programatic, ca să spunem, aşa? Nicolae Rădiţă: „Planul din 2007-2010 a fost un plan care aş spune eu cvasi a eşuat. Pentru că oricare strategie nu ar fi adoptată de guvern, ea trebuie să aibă acoperire financiară. Acest document nu a avut acoperire financiară. În 2010, la declaraţia prim-ministrului a fost iniţiată elaborarea unui nou plan pentru integrarea romilor. Cu toate că în 2010 a fost adoptat un plan, au existat nemulţumiri din partea comunităţii romilor, care au fost exprimate la început, ulterior s-a alăturat şi suportul organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Consiliul Europei, ONU, chiar şi Comisia Europeană, pentru că din criticile expuse a fost clar că trebuie să existe mai mult angajament ceea ce ţine de acoperirea financiară, existenţa unui mecanism de monitorizare, plus măsuri ce ţin de bunele practici la nivel internaţional, cum ar fi includerea de mediatori comunitari, şi în ianuarie 2012 a fost îmbunătăţit acest plan cu aceste amendamente şi iată că astăzi avem un plan şi urmează să vedem cum va fi implementat.” Europa Liberă: Este firesc să se aştepte mai mult de la stat pentru ameliorarea - acolo unde este nevoie - a stării de lucruri în cadrul comunităţii romilor. Ce poate însă comunitatea însăşi pentru a îndrepta lucrurile acolo unde statul nu poate sau, eventual, nu se pricepe sau nu doreşte  să ajungă? Nicolae Rădiţă: „Aveţi perfectă dreptate, dar este foarte dificil. Deci, este nevoie de lucrat la mentalitate, din punct de vedere a ceea ce ţine de exemplu a încrederii, sau lipsa încrederii care este în ziua de astăzi. Şi nu doar a romilor – în general toată societatea a pierdut încrederea în instituţiile statului, precum şi în toate celelalte care vin în serviciul publicului, însă romii în special pentru că de fapt ei, fiind supuşi unui astfel de tratament discriminatoriu, fiind ignoraţi, puşi la capătul societăţii, şi pentru mine în special ar fi important ca romii să-şi schimbe mentalitatea, să-şi schimbe atitudinea faţă de stat, să se implice ei înşişi în rezolvarea problemelor, adică să nu aştepte suportul de la stat pentru că statul nu este ceva care o să facă totul pentru ei. Deci asta înseamnă, spre exemplu, dacă la ziua de astăzi vorbim despre educaţie, deci ei singuri ar trebui să-şi dea copii la şcoală. Şi există astăzi o problemă de acest fel pentru că majoritatea romilor nu-şi dau copii la şcoală. Migraţia este un alt exemplu. Odată cu migraţia, ceea ce afectează educaţia, pentru că dacă ei migrează, iau şi copii cu ei.” Europa Liberă: Un raport mai vechi, de acum câţiva ani  arată că peste 80 la sută dintre gospodăriile romilor nu beneficiază de condiţii elementare de trai cum ar fi apa potabilă, toaleta, baia sau canalizarea. Vreo schimbare în acest sens? Nicolae Rădiţă: „Eu aş spune că aceste schimbări nu trebuie să le aşteptăm sau să le vedem imediat. Pentru că ceea ce ţine de infrastructură, este imposibil să fie rezolvate în 2-3 ani. Să zicem, în majoritatea comunităţilor de romi nu există şcoală. Ele există în localităţile vecine, iar ca să se ducă la şcoală aceşti copii trebuie să parcurgă un drum de 3,4 km., deci vă închipuiţi ce înseamnă asta…” Europa Liberă: Da, a propos, de ce? Care este explicaţia că nu sunt şcoli? Nicolae Rădiţă: „E legat cu politica din timpul sovietic. Prin anii ʼ70 era aşa o politică numită „de perspectivă” a comunităţilor. Deci, majoritatea comunităţilor de romi sunt mai mici, în jur de 300, 400, 500, 1000 de oameni. Şi atunci când ei evaluau capacitatea de perspectivă a acestei comunităţi, ei declarau că este comunitate de perspectivă sau nu este. Şi dacă era o comunitate de perspectivă, se construia şcoală, drumuri, toate instituţiile necesare. În astfel de localităţi, ele fiind de regulă la margine şi fiind cu număr redus de populaţie, ele erau declarate fără perspectivă. De aceea avem astăzi localităţi de genul acesta, exemplu Schinoasa, unde nu există nici drum, nici şcoală, nici magazin, nici punct medical. Deci, este rezultatul unei politici anterioare…” Europa Liberă: Politici continuate în mare măsură şi acum, după cum se vede. Şomajul care, şi fără date statistice, pare mult mai crunt în mediul romilor. Aveţi vreun exemplu   de proiect sau abordare, inclusiv din partea statului, care să remedieze acest fenomen? Nicolae Rădiţă: „Eu sincer să vă spun nu cunosc. Cunosc că majoritatea romilor sunt dependenţi la ziua de astăzi de suport social, iar cei care sunt apţi de muncă încearcă să se angajeze prin oficiile de angajare. Însă există o altă problemă: ceea ce ţine de profesii. Pentru că majoritatea romilor, neavând şcoală, nu dispun de o anumită profesie. Sunt profesiile cele mai simple, spre exemplu prăşitul pe deal sau nişte profesii pentru care nu trebuie multe cunoştinţe. Acele profesii care sunt oferite de oficiile de angajare nu sunt adecvate, nu sunt ceea ce romii ar putea face. Şi aceste oficii de fapt nici nu creează acele condiţii ca ei să se reorienteze, să se reprofileze, să creeze cursuri educaţionale adecvate pentru romii din aceste localităţi, ca ei să-şi poată găsi de lucru. Pe de altă parte există această problemă de stigmă, de prejudecată, experienţă negativă, unde angajatorii nu vor să-şi ia romi, pentru că primul lucru care le vine în cap este că romii fură, iar un businessman nu are de gând să-şi piardă venitul, el trebuie să câştige. De aceea mai puţin ar dori să-şi ia romi la lucru. Pe de altă parte există o altă stigmă care există este că ei sunt leneşi. Şi multe, multe alte lucruri cu care se asociază romii şi care se perpetuează.” Europa Liberă: Ce vă bucură totuşi, în sensul de schimbare în ceea ce priveşte comunitate romilor din Republica Moldova, un lucru-două ca să înţelegem că totuşi lucrurile nu au rămas în secolul trecut dintr-un anumit punct de vedere? Nicolae Rădiţă: „Mă bucură foarte mult că la ziua de astăzi există o deschidere, o dorinţă a politicului de a se implica în problemă. Am observat cu adoptarea acestui plan care a venit cu o nouă structură şi aşa mai departe, deci există o dorinţă şi vom vedea ulterior cum se va lucra pentru că aici este important de a asigura continuitate. Doi: mă bucură faptul că dacă în anii anteriori vedeam foarte puţini romi care dispuneau de studii superioare, astăzi deja există o clasă intelectuală mult mai mare, deci există mai mulţi tineri care deja încearcă să facă studii superioare, merg la foarte diferite profesii, chiar dacă majoritatea vor medicină şi limbi străine. Şi aş mai spune că mă bucură că există mai multă informaţie la ziua de azi, despre romi, despre problemele lor se vorbeşte mai mult, ceea ce anterior nu era posibil. Deci, sunt lucruri pozitive şi cred că poate se va reuşi totuşi aceste lucruri să fie schimbate mai departe.” Europa Liberă: Dle  Rădiţă, vă mulţumim. Multimedia Audio Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Nicolae Radiță despre situația romilor Ascultă Playlist Alexandru Canțîr, Liliana Barbăroșie 10.04.2012    

Am întâlnit și romi fericiți

Luni, 09 Aprilie 2012 18:40 Written by
  Nu-i este rușine să spună că are sânge de rom. Cristina Marian știe că în Republica Moldova drepturile acestei etnii sunt deseori încălcate, de aceea s-a angajat să le demonstreze oamenilor cu prejudecăți că fiecare are același loc sub soare. Afirmă cu mândrie că își trage rădăcinile dintr-o familie frumoasă și nu-și imaginează să nu îi aibă alături. „Am avut norocul de la Dumnezeu să cresc într-o familie care mi-a oferit frumosul și bunul simţ. Reprezint un amalgam de origini etnice şi personal îmi este foarte interesant să descopăr specificul fiecăreia dintre ele.” în apărarea romilor Insistența și dăruirea de sine au dus-o spre tărâmul juridic. „Am absolvit facultatea de Drept, iar ulterior am obţinut şi titlul de Magistru în Drept.” De asemenea, Cristina a studiat în cadrul școlilor de vară la Universitatea Lund (Suedia) şi Central European University (Budapesta, Ungaria). Știind care este situația romilor din Republica Moldova, din 2007 a decis să ia atitudine, așa că a devenit coordonator de program pentru Drepturile Omului în cadrul Centrului Naţional al Romilor. îi place ceea ce face și este foarte implicată emoțional în activitatea sa profesională. „Am întâlnit foarte mulţi romi care m-au impresionat prin cunoştinţele pe care le posedă, prin inteligenţă şi profesionalism.” Firea ei sociabilă a făcut-o să înțeleagă că nu contează ce sânge îți curge prin vene sau de ce culoare îți este tenul: „Important este să te împaci atât cu tine însuți, cât și cu cei care te înconjoară”, spune ea. Asta a și deosebit-o de alți oameni. „Datorită felului meu de a fi, energică, comunicativă, sper că am reuşit să distrug stereotipurile şi prejudecăţile pe care le aveau faţă de romi prietenii mei sau cei care mă cunosc.” Legea Anti-discriminare, cu iz politic Cristina crede că proiectul Legii Anti-discriminare a fost retras din Parlament ca o mişcare politică, dar este sigură că reprezentanţii guvernării sunt absolut conştienţi de necesitatea şi importanţa acestei legi. Este optimistă vis-a-vis de viitorul romilor din țara noastră și speră că acestă comunitate va fi tratată cu respect. „Sper că peste zece ani romii din Moldova nu vor mai fi discriminaţi, în special când accesează serviciile de educaţie, sănătate și, mai ales, la angajare. Cred că romii din Moldova se pot bucura în egală şi deplină măsură de drepturile lor, consfinţite de Constituţie.” 8 aprilie -- Ziua Romilor însă deocamdată, romii din Republica Moldova continuă să se confrunte cu persecuţia, marginalizarea şi excluderea socială în toate sferele vieţii publice. Drepturile lor sunt şi azi încălcate la fiecare pas, sub pretextul clișeelor care li se atribuie (pe bună dreptate) unora dintre ei – că sunt leneși, murdari, hoți, etc. în Republica Moldova locuiesc peste 200 000 de romi, ceea ce constituie 4% din populaţia Republicii Moldova (în mare parte în zone rurale -- 60%, iar în cele urbane 40%). Ziua Internaţională a Romilor se sărbătoreşte în fiecare an pe 8 aprilie. în anul 1971, la Londra, la I Congres Internaţional al Romilor, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Romilor din întreaga lume. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omorâţi de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tot atunci a fost adoptat ca imn cântecul „Gelem, gelem”, interpretat de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco în cunoscutul film iugoslav „Am întâlnit şi ţigani fericiţi`, peliculă ce datează din 1967. 11.04.2011 Lilia Zaharia      

Legislaţie

Joi, 25 Noiembrie 2010 16:04 Written by
RO: Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru susţinerea ţiganilor / romilor din Republica Moldova pe anii 2007-2010 EN: Regarding the approval of the Plan of Actions for sustaining Roma people in Republic of Moldova in 2007-2010

Din poşta CNR

Marți, 26 Septembrie 2017 11:04 Written by
 

Interviuri

Joi, 22 Aprilie 2010 21:53 Written by
in curind..

Studii

Joi, 22 Aprilie 2010 21:53 Written by
in curind..

Tradiții

Joi, 22 Aprilie 2010 21:51 Written by
  Cuvant inainte   Un popor se deosebeste de altul prin traditiile sale care-i caractareizeaza modul de a trai si gandi. Chiar daca evolutia societatii influenteaza aceste traditii, le schimba, ele raman totusi, in mentalitatea oamenilor.   Rromii au supavietuit de milenii tocmai prin pastrarea traditiilor. Chiar si acum, in secolul XXI, cei aproape 8 000 000 de rromi care traiesc in Europa, constituie o etnie distincta, cu reguli si legi proprii. Totusi, in randul rromilor se face simtita schimbarea, adaptarea la viata moderna.   Rromii din Romania nu fac exceptie. Exista grupuri care, renuntans la vechi obiceiuri, incep incet, incet sa se alinieze majoritatii, adoptand un mod de viata asemanator acesteia, dar si familii conservatoare care doresc sa-si mentina intacte traditiile.   Aceasta idee o voi sublinia in cele ce urmeaza prin prezentarea traditiilor rromilr care isi pastreaza inca traditiile, urmad sa fac cunoscute declaratiile unui membru al comunitatii rrome (M. V.), membru ce nu se arata intru totul de acord cu aceste obiceiuri.   Datorita numarului mare de de neamuri de rromi care traiesc pe teritoriul Romaniei (peste 40), ma voi limita in a prezenta traditiille catorva dintre acestea.   Rromii Ursari   Rromii ursari obisnuiau sa traiasca pe langa vetrele localitatilor, pe langa curtile boieresti, pe langa manastiri sau la curtile domnesti (rromi vatrasi). Avand contact direct cu populatia majoritara, nerroma, au piersut foarte multe obiceiuri, traditii, elemente de cultura si educatie proprii etniei rrome,asimiland o serie de elemente de civilizatie, traditii culturale, obiceiuri culturale, obiceiuri caracteristice populatiei nerrome langa care si-au dus existenta (aculturatie). Cu toate acestea, o serie de elemente caracteristice culturii, traditiilor si civilizatiei rromilor ursari au ramas neschimbate de-a lungul secolelor.   Astazi, rromii ursari locuiesc mai ales in judetele Moldove, in judetul Bacau, in Buhusi, Ocna, Darmanesti, Moinesti, Onesti, Comanesti, etc.   In ceea ce priveste meseriile traditionale, cei mai multi rromi ursari sunt lautari, pieptanari (confectionau piptenni si alte obiecte din os sau din coarne de animale), ceaunari (cei care se ocupau cu prelucrarea metalelor, avand mici turnatorii de fonta si confectionand ceaune, cratite si oale de fonta), neustori ambulanti care comercializau prin targuri si balciuri produse confectionate de ei insisi (in timp au inceput sa comercializeze produse realizate de altii), vindecatori de boli (acestia foloseau plante medicinale pe care le preparau intr-un mod numai de ei cunoscut in combinatie cu diverse descantece si cu masaje asemanatoare cu presopunctura practicata de popoarele din Extremul Orient), artisti ambulanti (circarii) care dadeau reprezentatii prin balciuri si targuri.   Rromii care practicau alte meserii traditionale, pentru a-si vinde marfa, isi instalau atelierele in preajma grupului de ursari, astfel ca, s-a ajuns prin a fi denumiti si acestia ursari.   De unde vine denumirea de ,,Ursari"?   Rromii talentati de muzica erau solicitati de dresori (circari) pentru a realiza dresajul ursilor. Puiul de urs era ads din salbaticie, era pus cu picioarele pe jaratec in timp ce muzicantul ingana o melodie la un instrument. Dupa un timp jaratecul era indepartat, ramanand doar muzicantul cu melodia, care declansa miscarea ursului ca si cum ar fi fost tot pe jaratec.   Ursarii sunt caracterizati ca fiind oameni blajini, pasnici, prietenosi, care iubesc muzica si dansul si care convietuiesc in relatii foarte bune cu celelalte etnii. Nu sunt bogati, dar prin compoirtament si grad de civilizatie sunt apreciati de societate.   Un numar real privind populatia rroma, numarul de ursari, nu se poate preciza cu exactitare pentru ca rromii nu doresc sa-si decline apartenenta la o etnie careia i se reproseaza cele mai multe lipsuri comportamentale.   Familia   Cei doi soti nu concepeau sa nu aibe 3-4 copii, cei mai doriti fiind baietii. cand fetele se maritau, plecau la casa socrilor, iar baietii locuiau un timp cu restul familiei pana cand reuseau sa-si construiasca propria casa. Nora devenea un membru al familiei cu drepturi si indatoriri egale cu ale celorlalti copii din familie. soacra stabilea ce activitati va desfasura nora, aceasta preluand cea mai mare parte din activitatile casnice.   Banii castigati prin munca de catre fiu, ca si de catre ceilalti membri ai familiei erau administrati de tata. Intreaga familie se sacrifica pentru a-l spijini pe baiatul care s-a casatorit sa-si construiasca casa in vecinatatea familiei. Dupa ce baiatul se muta in noua casa, devenea cap de familie, cu drepturi depline, fata preocupandu-se mai mult de gospodarie dar o ajuta in continuare pe soacra. Nora cea mai mare este considrata persoana cu cea mai mare autoritate dupa soacra. Totusi, cel mai important in familie este tatal cosiderat ca fiind ,,aducatorul de noroc pentru toata familia".   Casatoria   Logodna este prilej de mare petrecereunde participa rudele cele mai apropiate, se aduce orchestra si se canta cantece de petrecere, muzica lautareasca, dar si muzica de dans. La inceput doar femeile danseaza, intr-un tarziu intrand si barbatii in joc. Cand orchestra face o pauza pentru a servi masa, incep discutiile despre nunta, cine vor fi nasii, ce orchestra va canta. spre finalul discutiilor se stabileste cu ce vor fi ajutati copiii de catre cele doua familii.   de regula, familia baiatului se angajeaza ca intr-un termen relativ scurt copiii se vor muta in casa lor, dar deocamdata vor sta impreuna cu ei. Parintii fetei se angajeaza ca in momentul in care se vor muta in casa lor, le vor mobila casa.   Mai multe informatii accesati aici.  

IMPLICAREA UTILIZATORULUI

Luni, 19 Aprilie 2010 17:19 Written by
    Filozofie CNR este o organizatie non-profit care raspunde necesitatilor minoritatii rome din Republica Moldova. Astfel, se prevede implicarea utilizatorului serviciului in luarea deciziilor, consultare si si evaluarea serviciului ca o cheie ce conduce strategia organizatiei de a  continua si schimba necesitatile romilor. CNR incurajeaza implicarea beneficiarilor in activitatile sale. CNR intimpina aplicatiile pentru locurile vacante de munca din partea beneficiarilor anterori ai serviciului, care nu au beneficiat de serviciile CNR timp de 3 luni inainte de aplicarea pentru o functie la CNR.   Multi beneficiari CNR sufera in urma dezavantajelor si excluderii sociale. CNR are scopul de a dezvolta cultura includerii si participarea prin intermediul serviciilor, pentru a facilita independenta si avocatura beneficiarilor serviciului. Serviciile CNR schimba ca raspuns beneficiarilor serviciului opinii si cerinte.   Profilul utilizatorului CNR are o diversitate de organizatii si indivizi care sint utilizatori ai serviciului, inclusiv diferite proiecte. CNR raspunde cerintelor romilor. Pentru unii utilizatori ai serviciului, datele de contact cerute sunt nr. de telefon sau e-mail pentru informatii si sfaturi. Deasemenea, CNR raspunde cerintelor domeniului voluntar, statutar si privat.   Metodele de participare ale beneficiarilor   Beneficiarii serviciului CNR participa in urmatoarele feluri: Ca membri ai Comitetului Administrativ; Ca membri ai sub-Comitetului CNR; Completarea staff-ului CNR; inclusiv intervievarea aplicantilor; La planificarea proiectelor si luarea deciziilor; Monitorizarea si evaluarea serviciului (inclusiv inspectarea); La stabilirea standardelor organizationale; La cresterea fondurilor pentru evenimente si proiecte; La plingeri si comentarii; La contactul formal cu staff-ul si administratia; Asistarea staff-ului si voluntarilor la livrarea serviciilor.     Resursele CNR pentru implicarea beneficiarului:   Utilizarea copiatorului, telefonului, faxului, calculatorului, papetariei CNR; Informatie cu privire la implicarea beneficiarului si a grupurilor de beneficiari; Accesul la training, educatie si alt sprijin asigurat beneficiarului serviciului implicat la nivel strategic si alte nivele; Cheltuielile rambursabile pentru calatorii si grija de copii; asistarea intilnirilor consultative si administrative ale CNR.     PROCEDURA SI POLITICA DE VOLUNTARIAT   1. Introducere 2.  Definitia de voluntar 3. Drepturile voluntarilor, Responsabilitatile si Beneficiile 4. Inrolarea voluntarilor   Informatii generale Cautarea voluntarilor Raspunsul la aplicatiile voluntarilor Profilul voluntarilor Lista specificatiilor si a sarcinilor Formularul de aplicare al voluntarilor Selectie (i) interviu (ii) referinte (iii) securitatea verificarilor (iv) perioada de proba   5. Orientarea/Inductia Voluntarilor 6. Exersarea Voluntarilor 7. Supraveghere si Evaluare 8. Confidentialitate 9. Sanatate si Siguranta 10. Oportunitati Egale   1. INTRODUCERE   Voluntarii reprezinta o politica de dezvoltare organizationala. Voluntarii CNR contribuie semnificativ in toate sferelede lucru ale organizatiei, atit in proiecte individuale cit si ca o parte a Comitetului Administrativ al CNR. CNR recunoaste ca voluntarii din comunitati deasemenea aduc date referitoare la probleme nationale ce afecteaza prevederi ale srviciului. Furnizarea de catre voluntari este o modalitate de mentinere puternica a legaturii cu comunitaea roma, tinere la zi cu toate schimbarile profilului si a necesitatilor nationale.   CNR intimpina formularele de aplicare de la voluntarii din toate sferele comunitatii.   2. DEFINITIA DE VOLUNTAR   Pentru scopurile CNR, voluntarul realizeaza sarcinile total sau partial pentru orice capacitate la CNR, altele decit a unui angajat, persoana autoangajata, student aranjat sau utilizator al serviciului. Un voluntar trebuie sa fie oficial acceptat si inrolat de comitetul de caritate pentru scopurile si obiectievele de caritate. CNR ramburseaza cheltuielile de voluntariat create in urma obligatiilor de voluntar. Un beneficiar al serviciului poate aplica pentru voluntariat in cadrul CNR dupa 3 luni de  incetare a calitatii de client CNR. CNR accepta serviciile de voluntariat din partea propriului staff. Oricum, pentru staff-ul CNR acesta capacitate nu este o obligatie. Serviciul de voluntariat (la alegere) al staff-ului este in afara sarcinilor normale si in afara orelor de lucru.   3. DREPTURILE, RESPONSABILITATILE SI BENEFICIILE VOLUNTARILOR   CNR valorifica contributiile voluntarilor la realizarea scopurilor sale. Voluntarii au dreptul sa fie tratati cu respect, dreptul de a beneficia de supraveghere si sprijin, dreptul de participare si implicare totala, dreptul de a li se recunoaste realizarea sarcinilor, dreptul de a fi imputerniciti in realizarea sarcinilor. Voluntarii trebuie sa indeplineasca sarcinile de voluntariat la nivelul maxim al abilitatilor lor si sa reprezinte prin realizarea sarcinilor importanta si scopurile CNR. Beneficiile voluntariatului la CNR includ:   Rambursarea cheltuielilor de calatorie pentru voluntariat, pauza de prinz daca voluntariatul mai mult de 5 ore. Referinta dupa o perioada minima de serviciu Trainingul oportunitatilor Oportunitatea de a deveni un membru al CNR si calificarea pentru comitetul administrativ al CNR Oportunitatea de a participa in planificarea si dezvoltarea CNR.     4. INROLAREA VOLUNTARILOR   A) Informatii generale CNR are scopul de a atrage voluntari care au cunostinte si/sau ii intereseaza comunitatea roma si care vor sa isi determine interesul prin activitate de voluntariat. CNR asigura oportunitati egale in inrolarea, selectarea, sprijinirea si conducerea voluntarilor sai. Desi CNR furnizeaza pe larg srvicii organizatiilor care lucreaza cu comunitatea roma, unele activitati nu necesita specialisti romi. Astfel, CNR admite si este deschis pentru practicarea voluntariatului de catre alte grupuri rasiale sau etnice.   B) Cautarea voluntarilor 1. CNR aduce la cunostinta publicului despre oportunitatile de voluntariat la CNR prin publicitate in ziare locale si rome. 2. CNR utilizeaza sectorul voluntar si alte retele, contacte pentru a atrage un numar vast de voluntari admisibili. 3. CNR plaseaza postere in librarii si alte cladiri publice, distribuie fluturasi in cadrul evenimentelor pentru a atrage voluntari. 4. CNR vorbeste despre oportunitatile de voluntariat grupurilor comunitare interesate si intilnirilor sociale. 5. CNR cere ocazional agentiilor de plasament sau birourilor de voluntariat date privind potentiali voluntari. 6. CNR ofera voluntariat grupurilor de peroane care sint desconsiderati in oportunitatile de voluntariat, ca: persoane cu dizabilitati, grupuri sociale supuse excluderii si alte grupuri discriminate.   C) Raspunsul la aplicatiile voluntarilor Pina nu se stabileste in alt mod, directorul CNR este responsabil sa raspunda cererilor voluntarilor. Cererile de a deveni voluntari ai CNR prin telefon, posta sau personal vor primi un raspuns formal de la CNR. Toate cererile vor fi inregistrate in forma de inrolare a voluntarilor, cu urmatoarele mentiuni:   De unde a aflat aplicantul despre oportunitatile de voluntariat la CNR Numele si adresa aplicantului Numarul de telefon al aplicantului Data primirii anchetei Data trimiterii pachetului informational aplicantului Data de primire a formularului completat Data intervievarii Lucrul voluntar- domeniul de care este interesat aplicantul Orice alte informatii (daca e relevant- ex. disponibilitate, interese speciale, calificare etc).     Pachetele informationale trebuie sa fie trimise tuturor persoanelor interesate de oportunitatile de voluntariat la CNR. Pachetul include:   Scrisoare standard- care informeaza despre lucrul voluntarului la CNR Profilul voluntarului CNR cu evidentierea cerintelor de baza ( disponibilitate, constiinta) Formularul de aplicare Specificarea voluntarului si mentionarea dificultatii sarcinilor cerute de CNR. Alte informatii despre CNR- ex. scrisori recente, raport anual.     D) Profilul voluntarilor Profilul unui lucrator voluntar al CNR va fi stabilit, mentionind cerintele de baza pentru numirea pozitie voluntarului, si va include:   Interesul de a lucra cu comunitatea roma Constiinta roma/ cunoasterea problememlor ce afecteaza comunitatea roma din Republica Moldova Respectarea orelelor stabilite de munca Abilitatea de a ajunge in mod accesibil la oficiile CNR si/sau in localitati Respectarea oportunitatilor egale Respectarea scopurilor si obiectivelor CNR.     E) Lista specificatiilor si a sarcinilor a) Lista specificatiilor si a sarcinilor voluntarului trebuie sa fie stabilite pentru fiecare domeniu CNR, fiind identificat ca unul corespunzator pentru lucratori. b) Scopul specificatiilor voluntarului este de a identifica calitatle personale, abilitatile si   experienta sau calificarile necesare pentru sarcinile indicate.   Scopul unei liste cu sarcini trebuie de a descrie principalele responsabilitati pentru lucrul fiecarui voluntar. Acest fapt facilitteaza voluntarul si CNR-ul de a cunoaste cit mai bine rolul voluntarului.   (Nota: Intrebarile de intervievare ale voluntarului trebuie sa fie bazate pe lista de specificatii si sarcini. Potrivirea voluntarului cu sarcinile va fi decisiva, fiind un criteriu din specificatiile voluntarului)   negocierile generale ale administartie CNR individual pentru fiecare voluntar deasemenea vor fi indicate la aceasta etapa. Va include: Cine va supraveghea voluntarii Unde vor fiplasati ex. oficiile CNR Orele minime de munca Negocierile pentru rambursarea cheltuielilor     F) Formularul de aplicare al voluntarilor Formularele de aplicare vor cere raspuns la urmatoarele date:   Constiinta roma/ daca e de origine roma Interes fata de/ senzitivitate fata de cultura roma- interese sociale sau alte interese roma Abilitati, experienta, calificari Timp disponibil pentru lucrul voluntar la CNR Alte responsabilitati curente Accesul la transport/ apropierea fata de oficiile CNR sau localitati Numele si adresa voluntaruui aplicant Detalii in caz de condamnare penala, in unele circumstante.     Toata informatia prevazuta in formularele de aplicae va fi supusa confidentialitatii stricte. Formularele de aplicare complcetate vor fi pastrate in oficiu incuiat. La primirea formularelor complectate, CNR va contacta voluntarii aplicanti timp de 2 saptamini pentru a stabili data interviului.   G) Selectie   (i) Interviuri: Procedurile interviurilor de selectie   Staff-ul CNR care este implicat direct in intervievarea voluntarilor, daca este posibil si practic. La intervievare se va lua in consideratie:   Verificarea mediului de intervivare pentru a asigura confort, siguranta si confidentialitate- camera, birou, etc. sa fie pregatite inainte de interviu Primesc aplicatiile voluntarilor Explicati scopul interviului- sa se descopere voluntarii cei mai poriviti pentru oportunitatile valabile- in concordanta cu experienta si interesele Gasierea factelor despre experienta anterioara a aplicantului, inclusiv lucrul voluntar, calificari, training, abilitati Incercati sa stabiliti orice conflict sau interes al aplicantului in legatura cu orice activitate sau program al CNR, financiar, personal sau filozofic. Intrebati daca aplicantul are alte abilitati, interese fata de lucrul voluntar- aflati atitudinea lor fata de voluntariat De unde a aflat potentialul voluntar despre CNR? Ce stiu ei despre serviciile CNR? Intrebati de ce aplicantul este interesat sa lucreze cu CNR/ comunitatea roma Locatia in care este interesat sa faca voluntariat aplicantul Care sint asteptarile aplicantului de la munca voluntara? Ce spera ei sa obtina? Care sint motivele pentru aplicare pentru voluntariat? In cazul in care voluntarii sint interesati de munca senzitiva, ca vizitele: Examinati opiniile aplicantului in legatura cu munca Care sint necesitatile aplicantului- ce spera ei sa obtina in urma muncii de voluntariat cu comunitatile de romi Are aplicantul ca prioritate necesitatile clientelei sau ale sale? Aplicantul va fi rugat sa dezvaluie daca a fost condamnat penal. Voluntarul aplicant pentru munca senzitiva care e riscanta, in cazul nesupravegherii, este rugat sa completeze un formular de acord pentru a cere de la politie un certificat de inregistrari penale. Referintele sa fie verificate inainte de intilnire.   13. Informati aplicantul ca inductia va fi pusa in ordine la primirea raspunsului de la arbitru.   Daca aplicantul nu a specificat ce sarcini il intereseaza, interviul va include prevederi referitoare la oportunitatile de voluntariat la CNR care sa fie compatibile cu abilitatile, experienta si interesele indicate de aplicant.   Daca nu se potrivesc sarcinile indicate cu aplicantul, CNR va oferi alte oportunitati corespunzatoare sau recomandari privind contactarea altor grupuri sau organizatii unde se poate efectua munca voluntara.   (ii) Referinte:   1. Inainte de numire sa fie urmate 2 referinte 2. In cazul in care voluntarii doresc sa lucreze cu grupurile de persoane vulnerabile, cu serviciu de vizite la domiciliu, cel putin o persoana trebuie sa cunoasca date privind experienta/contactul anterior al aplicantului cu persoanele vulnerabile.   Arbitrul poate sa fie (lista nu e exhaustiva):   Supraveghetor anterior de voluntari Asistent la colegiu Administratorul biroului de voluntari Angajat anterior Un membru al politiei Alta organizatie de voluntariat locala/ nationala Administrator al departamentului de servicii sociale     (iii) Securitatea verificarilor:   Politia va verifica voluntarii potentiali implicati in munca senzitiva cu pesoanele vulnerabile, inclusiv copiii. Refuzul de a fi verificat de politie poate interzice aplicantului sa lucreze cu persoanele respective.   (iv) Perioada de proba   Toti voluntarii sint supusi perioadei de proba pe o duratade 3 luni, dupa care ambele parti vor evalua potrivirea voluntarului cu sarcinile si serviciile CNR.   5. ORIENTAREA/INDUCTIA VOLUNTARILOR   Orientarea voluntarilor in cadrul CNR si responsabilitatile lor vor acoperi urmatoarele:   Introducere despre cultura CNR, scopurile sale, valorile si filozofia, istoria si scurta descriere a serviciilor sale. Cum e aplicata in practica munca voluntara- politicile si procedurile CNR, sprijin si supraveghere, rambursarea cheltuielilor, inregistrare-pastrare. Prezentarea staff-ului, utilizatorilor serviciului si a ator voluntari, structurilor CNR, limitelor, locatiilor serviciilor, echipamentului si a facilitatilor. Acordul de voluntariat sa fie intocmit de CNR si voluntar individual. Acordul sa fie semnat de ambele parti, si de supraveghetorul voluntarului.     6. EXERSAREA VOLUNTARILOR   Voluntarii vor exersa pentru realizarea eficace a sarcinilor . Staff-ul implicat in supravegherea voluntarilor vor consulta voluntarii in stabilirea si exersarea unor programe corespunzatoare pentru a mari eficacitatea voluntarilor. Pentru scopurile CNR, exersarea include prezenta la conferinte si intilniri carea au relevanta in desemnarea si dezvoltarea voluntarului. Voluntarii sint incurajati sa isi exprime propriile necesitati de exersare presedintelui CNR.   Toate trainingurile vor include constientizarea si intelegerea Oportunitatilor Egale, Sanatatea, Siguranta si Confidentialitate, inclusiv politicile relevante ale CNR. Astfel de traininguri vor fi deobicei realizate de staff-ul CNR si vor fi o responsabilitate a directorului.   Pentru unele sarcini de voluntariat vor fi necesare exersarea si expertiza specialistului. In astfel de circumstante, CNR va lua in consideratie voluntarii care se vor incadra resurselor potrivite si supune restrictiilor.   CNR nu va acorda resurse pentru exersarea voluntarilor care nu va avea nici o eficacitate in realizarea scopurilor si obiectivelor CNR. Oricum, voluntarii vor fi informati despre eventuale traininguri gratuite sau la un pret accesibil, care ar imbunatati dezvoltarea personala si alte abilitati.   7. SUPRAVEGHEREA SI EVALUAREA VOLUNTARILOR     Fiecare voluntar al CNR va avea un supraveghetor (deobicei un membru al staffului CNR). Supraveghetorul va fi responsabil pentru administrarea zilnica si ghidarea sarcinilor voluntarului. Supraveghetorul deasemenea va ghida si sprijini voluntarul, consulta in luarea deciziilor. Daca sint resurse si timp disponibil, sint prevezute traininguri pentru membrii staffului pentru a conduce si supraveghea voluntarii. Voluntarii trebuie sa primeasca de la supraveghetorii lor informatia si documentatia necesara realizarii eficace a sarinilor de voluntar. Supraveghetorii trebuie sa consulte voluntarii in toate deciziile ce afecteaza capacitatea voluntarilor. Voluntarii sint asteptati sa se prezinte la centru conform programului ( convenit de CNR si voluntar) si trebuie sa informeze supraveghetorul in caz de o absenta eventuala. Absenta continua va rezulta cu examinrea acordului de voluntariat. Supraveghetorul consultindu-se cu voluntarul vor proiecta o lista a sarcinilor ce trebuie realizate de voluntar, timpul posibil de realizarea a sarcinilor, standardele planificate si aplicarea lor. Supraveghetorul si voluntarul periodic vor examina performantele voluntarului si ale CNR. Asta ve include aprecierea expresa a voluntarului, examinarea statutului curent a relatiei CNR- voluntar si dorinta voluntarului de a continua voluntariatul la CNR. Aceasta examinarea va fi inregistrata in scris si va fi strict confidentiala. Supraveghetorul voluntarului este responsabil pentru planificarea calendaristica, realizarea si inregistrarea sesiunilor de evaluare. Actiunile de rectificare vor fi cerute ca rezultate ale evaluarii. Aceasta poate include imbunatatirea sau schimbarea politicii si a procedurii, trainig aditional, trecerea la o alta etapa de voluntariat sau terminarea acordului. Terminarea acordului dintre CNR si voluntar poate avea loc din urmatoarele motive (nu e exhaustiv): Nu sint oportunitati de voluntriat la CNR Politicile si procedurile CNr nu sint aderente voluntarului Sarcinile de voluntariat nu sint satisfacute Comportamentul neadecvat al voluntarului Voluntarul fiind sub influenta alcoolului sau a drogurilor Furtul din proprietatea CNR sau abuzul de echipament si materialeale CNR Abuzul sau tratarea neadecvata a clientelei sau lucratorilor Limbaj sau comportament rasist sau apasator Nerespectarea confidentialitatii Demisia voluntarului de la serviciul de voluntariat     8. CONFIDENTIALITATE   Toata informatia inregistrata de CNR privind voluntarii individuali va fi tratata cu confidentilaitate. Astfel de informatie va fi pastrata in mobilier incuiat si cu parola de protectie in sistemul de inregistrare in calculator.   Similar, voluntarii CNR vor fi rugati sa pastreze cu confidentialitate orice informatie pe carea o dobindesc individual de la persoanele ce se adreseaza la centru in timpul de munca. Nerespectarea confidentialitatii poate duce la terminarea acordulu dintre CNR si voluntar sau luarea altei masuri de corectie.   9. SANATATE SI SIGURANTA   Toti voluntarii vor face cunostinta cu practicile si procedurile de Sanatate si Siguranta ale CNR. Voluntarii noi vor primi o copie a Sanatatii si Sigurantei CNR relatate poiticilor si trebuie sa inteleaga implicarea politicii in voluntariat.   Trainingul si mentiunile scrise despre sigurant personala nu sint stabilite pentru vizitele inafara CNR.   10. OPORTUNITATI EGALE   CNR asigura oportunitati egale in stabilirea, selectarea, sprijinirea si siguranta voluntarilor sai. Procedurile sint monitorizate si examinate cel putin anual pentru a asigura ca nu exista discriminare in experienta voluntarilor actuali sau potentiali sau prezenta unor practici neloiale.   CNR planifica ca toti voluntarii sa lucreze in cadrul oportunitaior egale. Trainingurile ce tin de limbajul sau comportaentul discriminatoriu sau ofensiv este asigurat in timpul inductiei sau orientarii voluntarilor.  

În Cazul În Care Aveți Nevoie De Ajutor

*

 

 

Întrebare? Apel

Linia noastră de asistență este disponibilă
Ore pe zi:  TEL: +373 22 227099
Luni - vineri: 9:00 - 17:00
Sâmbătă: zi libera

 

Aveți nevoie de sprijin?

Adresa:
str. A.Mateevici 109/1, bir. 306-307
Numărul de fax: +373 22 244667
www.roma.md
 

Scrie-ne acum

Mai jos sunt câteva linkuri interesante pentru tine:
info@roma.md