capricio
Miercuri, 24 Octombrie 2012 14:08
Chişinău, 24 octombrie 2012 - Centrul Naţional al Romilor, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Centrului de Ghidare în Carieră şi Relaţii cu Piaţa Muncii a organizat Clubul de Dezbatere : "Istoria, cultura şi tradiţiile Romilor". Primul, din cele 10 Cluburi de Dezbatere preconizate, a avut loc la data de 22 octombrie 2012, la Universitatea de Stat din Moldova.   Studenţi de la Facultăţile de Psihologie, Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova au avut posibilitatea să participe şi dezbată tema romilor. Expertul Ion Duminica a făcut o introducere despre stereotipurile şi prejudecăţile participanţilor faţă de persoanele de etnie roma. A urmat un scurt rezumat despre originea şi istoria Romilor. Discuţii contradictorii au apărut la capitolul exonimul “ţigan” şi endonimul “rrom”. Unii participanţi afirmau că termenul rrom este un neologism, pe care majoritatea persoanelor de etnie roma nu îl recunosc, astfel preferînd să fie numiţi ţigani! Un alt subiect care a încins spiritele a fost tradiţiile romilor! “Romii trebuie să îşi păstreze cultura şi tradiţiile lor, astfel ei rămîn a fi o comunitate de tip închis” a declarat o studentă. O replică a parvenit din partea altui student: “Romii trebuie să înveţe, să se adapteze mediului în care trăiesc şi să se asimileze”. Astfel la finele clubului participanţii s-au arătat entuziasmaţi şi mulţumiţi!   Clubul de Dezbatere este o activitate din Proiectul “Reducerea Discriminării prin Implementarea Politicilor Sociale și de Guvern (RDIPSG)”, implimentat de Centrul Naţional al Romilor, cu susţinerea financiară a Ambasadei Olandei la Kyiv, Programul Human Rights Fund.   Informaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul Centrului Naţional al Romilor (str.Alexei Mateevici 109/1, of.306) sau la nr.de tel: (022) 22 70 99, fax: (022) 24 46 67, adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. [1] Centrul Naţional al Romilor este o organizaţie neguvernamentală, nu are nici o afiliere politică şi militează pentru drepturile şi interesele Romilor şi a cetăţenilor în general prin activităţi de monitorizare şi advocacy în combaterea prejudecăţilor şi a discriminării existente împotriva Romilor prin crearea la fel de oportunităţi egale privind accesul la muncă, sănătate, educaţie precum şi alte servicii publice.    
Marți, 17 Aprilie 2012 16:09
  Biroul Relaţii Interetnice în colaborare cu Consiliul Europei a organizat la data de 22 martie 2012, în sala rotundă, etajul II al Casei Naţionalităţilor (str. A. Mateevici 109/1) masa rotundă „ Schimbul de experienţă cu privire la creşterea rolului autorităţilor centrale şi locale în implementarea strategiilor/planurilor de acţiuni naţionale pentru integrarea romilor, precum şi creşterea capacităţilor lor la elaborarea planurilor naţionale de acţiuni în cooperare cu autorităţile de stat şi reprezentanţii de etnie romă”. Masa rotundă a cuprins trei sesiuni, care s-au referit la următoarele probleme: cooperarea autorităţilor centrale şi locale în vederea implementării Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru perioada anilor 2012- 2015, schimbul de experienţă cu privire la colaborarea autorităţile publice centrale cu structurile subordonate din teritoriu, legătura în domeniul asigurării financiare între autorităţile centrale şi locale, metodele de finanţare a activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni şi în ce măsură populaţia romă este implicată în implementarea planurilor de acţiuni naţionale şi locale. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, liderii organizaţiilor etnoculturale rome, organizaţiile internaţionale OSCE, ONU acreditate în Republica Moldova, CoE, experţi CAHROM, experţi din cadrul autorităţilor de stat din Finlanda, Slovenia, România şi Strasbourg. Informaţii suplimentare cu privire la masa rotundă se pot obţine la Centrul Naţional al Romilor,  tel: (022) 22 70 99, 24 46 67 şi Biroul Relaţii Interetnice, tel: 21 40 80.  
Marți, 17 Aprilie 2012 14:10
  Centrul Naţional al Romilor, Amnesty Moldova şi Coliţia Nediscriminare cu suţinerea BRK Dance Studio au organizat pe data de 08 aprilie 2012, în faţa Poştei Centrale Chişinău, un flash mob intitulat “Joacă RrOMule!”, dedicat Zilei Internaţionale a Rromilor. Acţiunea a avut drept scop sensibilizarea populaţiei. Rromii sunt parte a societăţii, dar în majoritatea cazurilor ei sunt supuşi fenomenului marginalizării şi discriminării. Pe lîngă faptul că cîntă şi dansează, rromii din Republica Moldova se confruntă cu un şir de alte probleme, precum: discriminarea în toate sferele socio-economice, acces limitat la educaţie, la angajarea în cîmpul muncii şi la locuinţe, marginalizarea, ignoranţă din partea autorităţilor centrale şi publice locale, condiţii extreme de sărăcie etc. Data de 8 aprilie a devenit sarbătoare pentru etnia rromă, odată cu reunirea la nivel internaţional a organizaţiilor romilor în cadrul primului Congres Mondial al Romilor, desfăşurat la Londra în 1971. La acest congres s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Rromilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al rromilor, cîntecul “Gelem, gelem”. De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al rromilor, avînd jumătatea de jos verde, jumătatea de sus albastră, iar la mijloc roata cu spiţe. La eveniment au participat aproximativ 30 de tineri, care au dansat timp de cîteva minute, sub ritmurile muzicii tradiţionale rrome.
Joi, 03 Martie 2011 18:02
  Centrul National al Romilor organizează în perioada 4-6 martie 2011 un training pentru profesorii şi educatori din 2 localităţi compact populate de romi, şi anume s. Micleuşeni, rn. Străşeni şi s.Vulcăneşti, rn. Nisporeni. Tema abordată în cadrul acestui training va fi „Dialogul Intercultural în Educaţie” şi va fi coordonată de dna Ala Nikitcenko, doctor în pedagogie, Ministerul Educaţiei şi dna Cazacu Tatiana, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Trainingul va avea loc cu sprijinul financiar al Roma Education Fund.  
Luni, 20 Decembrie 2010 16:26
Ca în fiecare an Centrul Naţional al Romilor organizează un matineu pentru copiii romi din familiile social-vulnerabile cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Copii vor putea admira un spectatcol de cîntece şi dansuri şi vor primi cadouri de la Moş Crăciun. Acest matineu este organizat de Centrul Naţional al Romilor în colaborare cu Biroul Relaţii Interetnice. Festivitatea va avea loc în holul Casei Naţionalităţilor, pe adresa Al. Mateevici 109/1, la 27 decembrie 2010, ora 11.00.
Vineri, 15 Octombrie 2010 12:21
Centrul Naţional al Romilor demareaza in perioada Octombrie – Decembrie campania „Cunoaşte-ţi Drepturile şi Foloseşte-te de ele” in 10 comunitati compact populate de Romi (aceasta activitate fiind parte a proiectului „Pentru Diversitate - Împotriva Discriminăriii”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova).   Campania a fost lansata in cadrul unei sesiuni cu mediatorii socio-sanitari Romi in data de 12 Octombrie 2010, la Casa Nationalitatilor si vine in sprijinul informarii cetatenilor Romi despre drepturile omului si cum sa lupte/sa se protejeze de discriminare, care sunt institutiile centrale si locale unde se pot adresa in astfel de situatii, cum să scrie o petiţie, etc.   Este necesar de mentionat ca la aceasta campania sa alaturat si Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA) prin intermediul retelei Youth – PEER FPC Moldova, campania de informare „Sănătatea ta – Sănătatea familiei tale”,   In cadrul sesiunii a fost întocmit planul calendaristic al deplasărilor şi au selectat localităţile în care această campanie va fi desfăşurată. In aceste localitati vor avea loc intilniri cu etnicii Romi (femei, barbati, tineri) unde se vor petrece ni ste lectii in domeniul sanatatii reproductive precum si vor fi oferite consultatii juridice pentru victime ale abuzurilor de Drepturile Omului.   Pentru mai multe detalii va rog sa contactati: Cristina Marian, la tel. 244667, sau adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Joi, 25 Noiembrie 2010 16:50
Back to reports   {edocs}rapoarte/tematice/2009_en_2.pdf,500,700{/edocs}
Marți, 04 Februarie 2014 19:08
Companie
Miercuri, 14 Noiembrie 2012 21:25
Din cei peste 140 de mii de romi care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova doar 40 de tineri de etnie romă fac studii universitare, spune preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa. Acesta recunoaşte că educaţia este veriga slabă a comunităţii romilor din Moldova, iar statisticile organizaţiilor internaţionale la acest capitol sunt deosebit de îngrijorătoare, transmite Info-Prim Neo. Nicolae Radiţa a menţionat, la un club de presă, că la evidenţă se află în jur de 8 mii de copii romi. Cifra este însă departe de cea reală. O bună parte din romi nu se înregistrează nicăieri, de aceea nu există o evidenţă clară. Problema şcolarizării romilor are mai multe aspecte. Pe de o parte, spune Nicolae Radiţa, are loc segregarea copiilor romi faţă de copiii majoritari, iar pe de altă parte – condiţiile de studii în şcolile romilor sunt sub orice critică. Nicolae Radiţa spune că multe şcoli sunt închise din cauza frecvenţei reduse. În aceste condiţii şi părinţii care au fost de acord să-şi dea copii la şcoală resping ideea de a căuta o instituţie într-o altă localitate.   În opinia lui Nicolae Radiţa, în unele cazuri o soluţie ar fi învăţământul la distanţă, prin intermediul internetului. „În satul Buda, spre exemplu, în ultimii 15 ani o singură persoană a absolvit şcoala din localitate”, a spus preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa. Recensământul populaţiei din anul 2004 a constatat că în Moldova locuiesc 12 mii de etnici romi, sau 0.4% din populaţia totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150 de mii de romi. Potrivit datelor UNDP, circa o treime din populaţia romă intră în categoria celor mai sărace persoane din Republica Moldova, iar cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă.   Sursa: Info-prim Neo
Miercuri, 11 Aprilie 2012 11:50
  Nicolae Rădiță: „specific comunității romilor este că se confruntă cu discriminarea”. „Of romilor, of flăcăilor! / Am întâlnit şi romi fericiţi…”  Cuvinte de imn al romilor de pretutindeni… Dar cât de fericiţi sau ce motive de nefericire au romii din Republica Moldova? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor. Europa Liberă: E şi un prilej mai formal al convorbirii noastre, duminică a fost Ziua Internaţională a Romilor, dar ne-am dori să trecem oarecum dincolo de aspectul mai festiv al evenimentului şi să discutăm un pic despre modul în care vedeţi dumneavoastră preocupările şi problemele de acum ale comunitatea romă, parte a societăţii moldoveneşti. În general, comunitatea romilor pare să aibă două imagini care contrastează şi care sunt stigmatizate deopotrivă: foarte săracă şi cu multe îndeletniciri dubioase şi alta, de exces al bogăţiei; Schinoasa din Călăraşi, de exemplu, şi Soroca… S-a mai redus din aceste extreme sau se menţin? Nicolae Rădiţă: „Eu cred că de aceste două lucruri nu o să scăpăm, pentru că oricum aceasta este specific oricărei comunităţi, ceea ce ţine de aspectul bogăţiei şi cel al sărăciei. Deci, tot timpul au existat şi există aceste interpretări. E mai specific comunităţilor romilor, pentru că este o comunitate diferită şi există o atare percepţie pentru faptul că nu este cunoscută şi mie mi se pare că această percepţie are mai mult o conotaţie negativă decât una pozitivă.” Europa Liberă: Tocmai de aceea spuneam că această percepţie este una de stigmatizare oarecum sau de proastă cunoaştere. Aţi fost citat chiar duminică spunând că societatea este în fond solidară cu comunitatea romă, dar că - aţi spus Dvs. - „nu avem şi susţinerea autorităţilor în lupta cu fenomenul discriminării”. Ce aţi avut în vedere, de fapt? Nicolae Rădiţă: „Eu aş fi mai exact dacă aş spune că ceea ce este specific comunităţii romilor spre exemplu atunci când vine vorba despre aplicarea unui tratament egal este că ei se confruntă în primul rând cu fenomenul discriminării. Fenomenul discriminării este un fenomen social în primul rând şi aş zice că oricine ar putea fi supus unui astfel de tratament, dar este specific comunităţii romilor. Pentru că există o imagine negativă despre romi. Doi: persistenţa prejudecăţilor care, ca atare, sunt realizate în practică; şi din toate acestea reiese că comunitatea romilor se confruntă cu probleme cum ar fi gradul înalt de analfabetizare, lipsa locurilor de muncă. Din toate acestea rezultă faptul că această comunitate nu are reprezentativitate la nivel politic. Pentru că lipsa de reprezentativitate duce la aceea că nu există interes în a se implica în problemele romilor şi în acelaşi timp a soluţiona problemele romilor.” Europa Liberă: A existat un „Plan de acţiuni pentru susţinerea romilor din Republica Moldova pentru anii 2007 - 2010”. În linii mari, cu ce s-a soldat acest plan şi ce i-a urmat  din punct de vedere programatic, ca să spunem, aşa? Nicolae Rădiţă: „Planul din 2007-2010 a fost un plan care aş spune eu cvasi a eşuat. Pentru că oricare strategie nu ar fi adoptată de guvern, ea trebuie să aibă acoperire financiară. Acest document nu a avut acoperire financiară. În 2010, la declaraţia prim-ministrului a fost iniţiată elaborarea unui nou plan pentru integrarea romilor. Cu toate că în 2010 a fost adoptat un plan, au existat nemulţumiri din partea comunităţii romilor, care au fost exprimate la început, ulterior s-a alăturat şi suportul organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Consiliul Europei, ONU, chiar şi Comisia Europeană, pentru că din criticile expuse a fost clar că trebuie să existe mai mult angajament ceea ce ţine de acoperirea financiară, existenţa unui mecanism de monitorizare, plus măsuri ce ţin de bunele practici la nivel internaţional, cum ar fi includerea de mediatori comunitari, şi în ianuarie 2012 a fost îmbunătăţit acest plan cu aceste amendamente şi iată că astăzi avem un plan şi urmează să vedem cum va fi implementat.” Europa Liberă: Este firesc să se aştepte mai mult de la stat pentru ameliorarea - acolo unde este nevoie - a stării de lucruri în cadrul comunităţii romilor. Ce poate însă comunitatea însăşi pentru a îndrepta lucrurile acolo unde statul nu poate sau, eventual, nu se pricepe sau nu doreşte  să ajungă? Nicolae Rădiţă: „Aveţi perfectă dreptate, dar este foarte dificil. Deci, este nevoie de lucrat la mentalitate, din punct de vedere a ceea ce ţine de exemplu a încrederii, sau lipsa încrederii care este în ziua de astăzi. Şi nu doar a romilor – în general toată societatea a pierdut încrederea în instituţiile statului, precum şi în toate celelalte care vin în serviciul publicului, însă romii în special pentru că de fapt ei, fiind supuşi unui astfel de tratament discriminatoriu, fiind ignoraţi, puşi la capătul societăţii, şi pentru mine în special ar fi important ca romii să-şi schimbe mentalitatea, să-şi schimbe atitudinea faţă de stat, să se implice ei înşişi în rezolvarea problemelor, adică să nu aştepte suportul de la stat pentru că statul nu este ceva care o să facă totul pentru ei. Deci asta înseamnă, spre exemplu, dacă la ziua de astăzi vorbim despre educaţie, deci ei singuri ar trebui să-şi dea copii la şcoală. Şi există astăzi o problemă de acest fel pentru că majoritatea romilor nu-şi dau copii la şcoală. Migraţia este un alt exemplu. Odată cu migraţia, ceea ce afectează educaţia, pentru că dacă ei migrează, iau şi copii cu ei.” Europa Liberă: Un raport mai vechi, de acum câţiva ani  arată că peste 80 la sută dintre gospodăriile romilor nu beneficiază de condiţii elementare de trai cum ar fi apa potabilă, toaleta, baia sau canalizarea. Vreo schimbare în acest sens? Nicolae Rădiţă: „Eu aş spune că aceste schimbări nu trebuie să le aşteptăm sau să le vedem imediat. Pentru că ceea ce ţine de infrastructură, este imposibil să fie rezolvate în 2-3 ani. Să zicem, în majoritatea comunităţilor de romi nu există şcoală. Ele există în localităţile vecine, iar ca să se ducă la şcoală aceşti copii trebuie să parcurgă un drum de 3,4 km., deci vă închipuiţi ce înseamnă asta…” Europa Liberă: Da, a propos, de ce? Care este explicaţia că nu sunt şcoli? Nicolae Rădiţă: „E legat cu politica din timpul sovietic. Prin anii ʼ70 era aşa o politică numită „de perspectivă” a comunităţilor. Deci, majoritatea comunităţilor de romi sunt mai mici, în jur de 300, 400, 500, 1000 de oameni. Şi atunci când ei evaluau capacitatea de perspectivă a acestei comunităţi, ei declarau că este comunitate de perspectivă sau nu este. Şi dacă era o comunitate de perspectivă, se construia şcoală, drumuri, toate instituţiile necesare. În astfel de localităţi, ele fiind de regulă la margine şi fiind cu număr redus de populaţie, ele erau declarate fără perspectivă. De aceea avem astăzi localităţi de genul acesta, exemplu Schinoasa, unde nu există nici drum, nici şcoală, nici magazin, nici punct medical. Deci, este rezultatul unei politici anterioare…” Europa Liberă: Politici continuate în mare măsură şi acum, după cum se vede. Şomajul care, şi fără date statistice, pare mult mai crunt în mediul romilor. Aveţi vreun exemplu   de proiect sau abordare, inclusiv din partea statului, care să remedieze acest fenomen? Nicolae Rădiţă: „Eu sincer să vă spun nu cunosc. Cunosc că majoritatea romilor sunt dependenţi la ziua de astăzi de suport social, iar cei care sunt apţi de muncă încearcă să se angajeze prin oficiile de angajare. Însă există o altă problemă: ceea ce ţine de profesii. Pentru că majoritatea romilor, neavând şcoală, nu dispun de o anumită profesie. Sunt profesiile cele mai simple, spre exemplu prăşitul pe deal sau nişte profesii pentru care nu trebuie multe cunoştinţe. Acele profesii care sunt oferite de oficiile de angajare nu sunt adecvate, nu sunt ceea ce romii ar putea face. Şi aceste oficii de fapt nici nu creează acele condiţii ca ei să se reorienteze, să se reprofileze, să creeze cursuri educaţionale adecvate pentru romii din aceste localităţi, ca ei să-şi poată găsi de lucru. Pe de altă parte există această problemă de stigmă, de prejudecată, experienţă negativă, unde angajatorii nu vor să-şi ia romi, pentru că primul lucru care le vine în cap este că romii fură, iar un businessman nu are de gând să-şi piardă venitul, el trebuie să câştige. De aceea mai puţin ar dori să-şi ia romi la lucru. Pe de altă parte există o altă stigmă care există este că ei sunt leneşi. Şi multe, multe alte lucruri cu care se asociază romii şi care se perpetuează.” Europa Liberă: Ce vă bucură totuşi, în sensul de schimbare în ceea ce priveşte comunitate romilor din Republica Moldova, un lucru-două ca să înţelegem că totuşi lucrurile nu au rămas în secolul trecut dintr-un anumit punct de vedere? Nicolae Rădiţă: „Mă bucură foarte mult că la ziua de astăzi există o deschidere, o dorinţă a politicului de a se implica în problemă. Am observat cu adoptarea acestui plan care a venit cu o nouă structură şi aşa mai departe, deci există o dorinţă şi vom vedea ulterior cum se va lucra pentru că aici este important de a asigura continuitate. Doi: mă bucură faptul că dacă în anii anteriori vedeam foarte puţini romi care dispuneau de studii superioare, astăzi deja există o clasă intelectuală mult mai mare, deci există mai mulţi tineri care deja încearcă să facă studii superioare, merg la foarte diferite profesii, chiar dacă majoritatea vor medicină şi limbi străine. Şi aş mai spune că mă bucură că există mai multă informaţie la ziua de azi, despre romi, despre problemele lor se vorbeşte mai mult, ceea ce anterior nu era posibil. Deci, sunt lucruri pozitive şi cred că poate se va reuşi totuşi aceste lucruri să fie schimbate mai departe.” Europa Liberă: Dle  Rădiţă, vă mulţumim. Multimedia Audio Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Nicolae Radiță despre situația romilor Ascultă Playlist Alexandru Canțîr, Liliana Barbăroșie 10.04.2012    

În Cazul În Care Aveți Nevoie De Ajutor

*

 

 

Întrebare? Apel

Linia noastră de asistență este disponibilă
Ore pe zi:  TEL: +373 22 227099
Luni - vineri: 9:00 - 17:00
Sâmbătă: zi libera

 

Aveți nevoie de sprijin?

Adresa:
str. A.Mateevici 109/1, bir. 306-307
Numărul de fax: +373 22 244667
www.roma.md
 

Scrie-ne acum

Mai jos sunt câteva linkuri interesante pentru tine:
info@roma.md