A.O. Asociația Etnografică a Romilor
Istorie · Hărți interactive

Un drum de o mie de ani.
Multe istorii.

Romii au pornit din nord-vestul Indiei și au ajuns în Țara Moldovei acum aproape șase secole. Urmăriți drumul pe hartă, descoperiți momentele-cheie ale istoriei și comunitățile rome de astăzi din Moldova și din regiune.

01 / Origini

Din India
până la Nistru.

Nu există documente scrise despre plecarea din India. Drumul a fost reconstituit mai ales prin limbă: fiecare popas a lăsat cuvinte noi în romani.

Traseu orientativ, simplificat. Migrația s-a desfășurat în valuri, de-a lungul mai multor secole, nu ca o singură călătorie.

  1. Nord-vestul Indiei

    Limba romani este înrudită cu limbile indo-ariene din nordul Indiei, precum hindi sau punjabi. Strămoșii romilor au plecat treptat din această regiune; datarea exactă este încă discutată de cercetători.

  2. Persia

    Trecerea prin spațiul persan a lăsat în romani numeroase cuvinte. Unul dintre ele este baxt — „noroc”, regăsit și în salutul Te aven baxtale!

  3. Armenia și Caucazul

    Împrumuturile armenești din limba romani arată un contact de durată cu această regiune, înainte de intrarea în Imperiul Bizantin.

  4. Imperiul Bizantin

    Izvoarele bizantine menționează grupuri care pot fi identificate cu romii. Din greacă vin cuvinte precum drom — „drum”. Tot aici își are originea și exonimul „țigan”, considerat astăzi depreciativ.

  5. Peninsula Balcanică

    Comunități rome sunt atestate în Grecia, Bulgaria și Serbia. De aici, o parte dintre ele trec Dunărea, spre nord.

  6. Țara Românească

    Primul document cunoscut care menționează romi în spațiul românesc: domnitorul Dan I confirmă donarea a 40 de familii (sălașe) către Mănăstirea Vodița.

  7. Țara Moldovei

    Alexandru cel Bun donează Mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de romi — prima atestare documentară a romilor în Țara Moldovei. Din acest moment, istoria romilor face parte din istoria Moldovei.

02 / Cronologie

Momente care au
marcat istoria.

Istoria romilor din Moldova se scrie la intersecția dintre Principatele Române, Imperiul Rus, România interbelică și Uniunea Sovietică.

  1. Robia

    Timp de aproape cinci secole, romii din Țara Moldovei și Țara Românească au fost robi ai domniei, ai mănăstirilor și ai boierilor. Puteau fi vânduți, donați sau moșteniți. Mulți erau meșteșugari: fierari, lăutari, lingurari, zidari.

  2. Basarabia în Imperiul Rus

    Teritoriul dintre Prut și Nistru este anexat de Imperiul Rus. Statutul juridic al romilor din Basarabia începe să evolueze separat de cel din Moldova de peste Prut, odată cu legislația și categoriile fiscale ale Imperiului.

  3. Dezrobirea

    În Moldova, romii statului și ai mănăstirilor sunt eliberați în 1844, iar cei ai boierilor în 1855, sub domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Țara Românească încheie dezrobirea în 1856. Libertatea juridică nu a fost însoțită de pământ sau sprijin economic.

  4. Perioada sovietică timpurie

    În URSS apar alfabetul romani pe baza scrierii chirilice, școli, publicații și, în 1931, Teatrul „Romen” din Moscova. Spre sfârșitul anilor 1930, aceste inițiative sunt restrânse.

  5. Deportarea în Transnistria

    Regimul Antonescu deportează în Transnistria aproximativ 25 000 de romi din România, inclusiv din Basarabia. Potrivit Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, circa 11 000 dintre ei au murit. Romii numesc genocidul din anii războiului Samudaripen sau Porajmos.

  6. Sedentarizarea forțată

    Un decret sovietic interzice viața itinerantă și obligă familiile încă nomade să se stabilească. Măsura schimbă profund ocupațiile și viața comunităților.

  7. Primul Congres Mondial al Romilor

    La Londra, pe 8 aprilie, reprezentanții comunităților adoptă drapelul, imnul „Gelem, Gelem” și denumirea „romi”. Data devine ulterior Ziua Internațională a Romilor.

  8. Republica Moldova independentă

    Apar organizații ale romilor, iar Guvernul adoptă planuri de acțiune pentru susținerea populației rome. Din 2013 funcționează instituția mediatorului comunitar, care face legătura dintre comunități și autoritățile locale.

03 / Republica Moldova

Romii din
Moldova de azi.

La recensământul din 2014, 9 323 de persoane s-au declarat de etnie romă. Organizațiile rome și studiile independente estimează un număr mai mare, deoarece nu toți își declară etnia.

Selectați un punct roșu de pe hartă. Punctele gri sunt orașe de reper. Lista este ilustrativă: comunități rome trăiesc în multe alte orașe și sate.

  • Municipiul Chișinău

    Chișinău

    Capitala găzduiește o comunitate romă numeroasă și diversă, majoritatea organizațiilor rome și multe dintre evenimentele culturale dedicate romilor.

  • Raionul Soroca

    Soroca

    „Dealul Romilor” din Soroca este cunoscut pentru casele cu arhitectură spectaculoasă, inspirate din clădiri celebre. Orașul este numit adesea, neoficial, „capitala romilor”.

  • Raionul Ocnița

    Otaci

    Orășel pe malul Nistrului, la granița cu Ucraina, cu una dintre cele mai numeroase comunități rome din țară.

  • Raionul Edineț

    Edineț

    Oraș din nordul Moldovei cu o comunitate romă activă, implicată în inițiative locale și educaționale.

  • Raionul Drochia

    Drochia

    Una dintre localitățile din nord în care romii formează o parte vizibilă a populației.

  • Municipiul Bălți

    Bălți

    Al doilea oraș ca mărime al țării, cu o comunitate romă stabilită de mult timp. Aici își are sediul Asociația Etnografică a Romilor.

04 / Diversitate etnoculturală

Comunități distincte.
Istorii care se întâlnesc.

Din Moldova până în țările baltice și Asia Centrală, spațiul ex-sovietic cuprinde comunități cu istorii, limbi și tradiții diferite.

Romii nu formează o comunitate uniformă. Denumirile de grup pot reflecta migrații, dialecte, ocupații istorice sau legături cu un anumit teritoriu. Ele nu sunt echivalente cu cetățenia: în aceeași țară trăiesc mai multe grupuri, iar un grup poate avea comunități în mai multe state.

Localizare orientativă: punctul marchează regiunea istorică asociată unui grup, nu distribuția sa actuală. Zona ex-sovietică este evidențiată în nuanța mai închisă. Filtrele apropie harta de regiunea aleasă.

Grupele de mai jos sunt o organizare editorială după legături regionale istorice, pornind de la cele 14 denumiri din articolul-sursă. Nu reprezintă o clasificare etnologică exhaustivă sau o hartă a distribuției actuale. Regiunile se suprapun, iar denumirile și formele lor de scriere diferă între surse.

Moldova și legăturile sale regionale

Grupurile descrise în articol au legături istorice cu Moldova, inclusiv cu regiunea istorică mai largă. Prezența lor se extinde și dincolo de granițele Republicii Moldova.

Ursari

În sursă: урсары

Denumirea trimite la vechea ocupație de însoțire a urșilor dresați. Articolul descrie ulterior legătura unor comunități cu fierăritul. Numele păstrează o memorie ocupațională, fără a indica profesia membrilor de astăzi.

Ciocănari

În sursă: чокэнари

Prezentați în legătură cu Moldova și Transcarpatia, sunt asociați istoric cu prelucrarea metalelor. Articolul menționează un dialect propriu al limbii romani și tradiții vestimentare.

Lingurari

În sursă: лингурары

Numele este legat de confecționarea lingurilor și a vaselor din lemn. Sursa descrie comunități românofone, arătând că identitatea etnoculturală nu presupune întotdeauna folosirea limbii romani.

Kișiniovți

În sursă: кишинёвцы

Articolul folosește această denumire pentru un grup cu rădăcini în Moldova și migrații spre Ucraina și Rusia. Menționează influențe românești în dialect. Denumirea nu îi desemnează pe toți romii din Chișinău.

Estul Europei și țările baltice

Ruska Roma

În sursă: русска рома

Grup cu o istorie îndelungată în Rusia și legături cu alte teritorii est-europene. Articolul evidențiază tradițiile muzicale și circulația repertoriului între comunități.

Polska Roma

În sursă: польска рома

Sunt descrise legături istorice cu mediile poloneze din Belarus, Lituania și Latgalia. Numele de grup nu se suprapune automat peste frontierele statului polonez actual.

Lotva Roma

În sursă: лотвы

Comunități asociate istoric cu Letonia și cu contacte culturale în regiunea baltică. Articolul menționează și familii stabilite în alte țări ale fostei URSS.

Ucraina și zona carpatică

Servi

În sursă: сэрвы

Grup legat istoric de Ucraina, cu comunități descrise și în Rusia. Contactul cu mediul ucrainean a influențat limba și practicile culturale; experiențele familiilor diferă.

Vlahi

În sursă: влахи

Articolul descrie un grup din Ucraina și sudul Rusiei, cu legături istorice cu Țara Românească. Denumirea nu trebuie confundată cu totalitatea vorbitorilor dialectelor romani vlax.

Romi maghiarofoni

În sursă: мадьяры

Prezentați în contextul Transcarpatiei, aceștia folosesc limba maghiară în comunitățile descrise. Termenul din articol este o etichetă regională, nu denumirea tuturor romilor din Ungaria.

Grupuri cu trasee de migrație transregionale

Aceste istorii leagă spațiul românesc și central-european de teritorii ale fostului Imperiu Rus și ale URSS. Legăturile se intersectează cu regiunile prezentate mai sus.

Căldărari / Kalderaș

În sursă: кэлдэрары; котляры

Numele este legat de lucrul cu metale și confecționarea căldărilor. Sursa descrie migrații din spațiul românesc și păstrarea unor varietăți de romani și tradiții comunitare.

Lovari

În sursă: ловари

Articolul urmărește legături istorice cu Ungaria și migrații spre Rusia. Comerțul cu cai apare ca ocupație istorică; nu definește activitățile actuale ale membrilor grupului.

Plașuni

În sursă: плащуны

Grup descris cu origini în zona carpatică și prezențe în Ucraina, Rusia și Azerbaidjan. Păstrăm denumirea transliterată din articol, fără a extinde descrierea la toți romii acestor țări.

Asia Centrală: o prezentare distinctă

Mugat / Mughat

În surse apare și denumirea externă „Lyuli”

Comunități documentate în special în Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan. Sunt uneori incluse în studii sub eticheta „romii din Asia Centrală”, însă istoria, limbile și autoidentificarea lor cer o prezentare distinctă. Nu le echivalăm automat cu grupurile rome europene.

Sursele descriu folosirea limbilor tadjică și uzbecă în diferite comunități. Alegerea denumirii trebuie să țină cont de preferințele persoanelor; „Lyuli” poate avea conotații depreciative în anumite contexte.

Sursă de pornire pentru grupurile etnice: articolul lui Nikolai Bessonov „Grupurile etnice rome din spațiul post-sovietic”. Descrierile au fost sintetizate și reformulate. Observațiile istorice despre ocupații, religie sau limbă nu descriu fiecare persoană și nu reprezintă date actuale despre întreaga comunitate. Vezi și fișele de istorie ale Consiliului Europei.

05 / Surse și lecturi

Pentru cine vrea
să aprofundeze.

Datele istorice de pe această pagină sunt sintetizate din sursele de mai jos.

Contururile hărților: Natural Earth (domeniu public). Hărțile sunt ilustrative și nu reprezintă poziții privind frontierele.